*Postare strict personală, făcută ca să mă liniștesc. Nu te pune nimeni să citești ce scrie în continuare.*
Mă urăsc. Îmi urăsc aspectul. Mă urăsc pentru faptul că sunt o fire închisă. Mă urăsc pentru că uneori nu am tăria necesară pentru a face unele afirmații, deși după o perioadă de timp, regret lucrul ăsta. Mă urăsc pentru că, la un moment dat, am avut încredere în persoane josnice. Mă urăsc pentru că eram naivă. Mă urăsc pentru că nu știu ce înseamnă o prietenie adevărată. Mă urăsc pentru că am o groază de defecte. Mă urăsc din cauza cântarului. Mă urăsc din cauza bârfitorilor. Mă urăsc pentru că sunt leneșă. Mă urăsc pentru că nu dau tot ce pot în diferite privințe. Mă urăsc pentru că sunt considerată de unii o proastă. Mă urăsc pentru că n-am curajul necesar să le spun verde în față ce cred anumitor persoane. Mă urăsc pentru că nu găsesc răspunsuri usturătoare la secundă. Mă urăsc pentru că nu am încredere în oricine. Mă urăsc pentru că am avut vise, realizabile, pe care le-am lăsat de mămăligă. Mă urăsc pentru că știu că niciodată nu voi fi decât o ciudată pentru unii.
*Cum am spus, nu ați fost nevoiți să citiți asta. Chiar dimpotrivă.*
Și nuuu, nu e o tâmpenie din aia pe care s-o scriu din cauză că vreau să scot lacrimi de la voi. Pur și simplu nu-s genul ăla de persoană. Și chiar în momentul ăsta mă-ntreb de ce am scris asta. De ce, când aș putea face atâtea alte lucruri? Sunt o ciudată, știu. Partea bună e că nu toți știu asta. Doar cei care mă cunosc cu adevărat (Și nu, nu prea există o asemenea persoană, care să mă cunoască "cu adevărat".)
Se afișează postările cu eticheta aberație. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta aberație. Afișați toate postările
miercuri, 6 februarie 2013
marți, 5 februarie 2013
Agentul 007 în căutare de ocupație
Postarea asta nu prea are cine știe ce bază solidă. Însă curiozitatea m-a împins să vreau să întreb fiecare privitor din spatele ecranului (Nu-s prea mulți, săracii de ei...) care e cartea care l-a impresionat teribil de mult. Simplă curiozitate. Nimic mai mult. Aș prefera să înșirați și un argument, două. Mulțumesc. ^^
Pentru că nu mă pot abține, și pentru că dacă aș suna acum pe cineva la telefon, probabil mi-ar urla că sunt o vacă, pentru că oamenii normali dorm la ora asta și nu stau să facă postări pe blogger, că mâine avem școală și că, din întâmplare, avem și test la geografie, mă pun pe aberații. Nu vă supărați. Nuu, sigur că nu :))
Deci mă simt fericită fără motiv. Am terminat de învățat la geografie pe la 10 și până la ora asta mi-am pierdut timpul pe 'net. Unde? N-am nicio idee, credeți-mă. Mârșav rău 'netu' ăsta, te fură cu totul. Să-ncep.
WARM BODIES. WARM BODIES. WARM BODIES. WARM BODIES. WARM BODIES.
Nu pot să mai gândesc de când S. m-a infectat cu virusul Nicholas Hoult. E un fel de virus gen Evan Peters, dar nu la fel de puternic. Și totuși. Tipul ăsta e superb. Adică uitați:
Goddd, are niște ochi pentru care aș omorî <3 Și sunt naturali <3
Boon. Alt motiv pentru care sunt așa ciudat de fericită este Beautiful creatures. Mai sunt 10 zile până își face apariția la cinema.
Aa, v-am spus că mâine am test la geografie? :)) Urați-mi noroc. O să am nevoie. Nu că aș fi chiar bâtă, dar profu', când ne dă teste, notele de la ele sunt curpinse de regulă între 1 și 7. Deci mda. Am făcut n foi cu notițe, cu date luate de pe 'net și din carte. Sper să iau primul 8 din istoria mea existențială la testul ăsta. Nu de alta, dar semestrul trecut am avut media 9. Și cu un 8 și cu încă 3 de 10 aș putea face media 10. Și ăsta - alt prof unicat. Mda, numai la școala mea cred că se găsesc profi de tipul ăsta. Cred că într-o zi o să fac un post în care-i înghesui pe toți acolo, să mă eliberez și eu.
*Și iată cum dintr-o rugăminte de 3 rânduri am făcut o ditamai postarea. Plăcințică v-a lăsat.*
miercuri, 23 ianuarie 2013
Serios?!
Să vă povestesc ceva care pur și simplu m-a scos din sărite. Este vorba despre mironosița clasei. Deșteapta aia care se preface atât de neștiutoare și de dornică să afle misterele lumii (hai, nu zău?) m-a torturat timp de 3 ani jumate prin simpla ei prezență. La ore, întreabă lucruri fără sens. Cu profesorii, își îndulcește vocea mai ceva ca mierea, iar mie îmi vine să-i înfig un briceag în piept. Întotdeauna copiază la teste, la lucrări sau la teze. Da, până și la teze!!! Pe profesoara de info a făcut-o nesimțită! Și profa nu i-a făcut nimic! Cred că dacă eram eu în locul profei, i-aș fi pus 2 în catalog și-aș fi dat-o afară cu absență. Nemotivabilă. Și-aș mai fi întrunit toți profesorii, pentru a-i propune scăderea mediei la purtare. Cu toate astea, are media 10. Pe linie. Din clasa a șasea tot așa o ține. Și nu-nvață! Stă prin pub-uri cu pretenașii ei și bârfește cu toți, pe unde apucă. Și totuși, ființa asta iese cu capul curat din toate. Pun pariu că și anul ăsta va avea tot media 10. Dă Doamne să nu pic în același liceu cu creatura aia! *breathing* Bine, m-am liniștit.
Chestia asta, care se presupune că e o ființă umană, e olimpică la română. Bon. Clar pân-aici. La ora de română de azi, în timp ce diriga dictează, F. întreabă:
- Doamna, "de-a dreptul" se scrie cu cratimă?
Adică stai puțin, că n-am înțeles. Tu ai media generală 10 și mai întrebi dacă "de-a dreptul" se scrie cu cratimă?! Bun, am înțeles. Vrei să le intri pe sub piele profesorilor. Întrebări:
1. Nu ți se pare că a trecut momentul în care puteai să le intri pe sub piele? Facem de 3 ani cu aceiași profesori. Dăă, fucking idiot *rolling eyes*
2. Întrebare stupidă. Nu te-ai gândit niciun moment că întrebarea asta e de-a dreptul prostească? În clasă există copii mai proști ca tine, care știu cum se scrie "de-a". La naiba, până și corijenții știu cum se scrie! No, sigur că nu te-ai gândit. Tu doar voiai să fii informată.
3. Tu ești poancă sau te prefaci?
Jur, o urăsc pe ființa asta. E atât de prefăcută! Și nu numai în conflictul de azi. Întotdeauna se comportă așa. În ultima oră a glumit cu mine. După ce s-a terminat ora, mai mult ca sigur că m-a făcut tembelă. A, cel puțin știu că sentimentul e reciproc. La nicio oră nu-i tace gurița aia slobodă. Numai când are de terminat teme. În rest, găsește ea ceva de făcut. Să vă reproduc un dialog F.-profu' de fizică, după ce ea a întârziat la oră.
F: Domn'profesor, vă rog să mă scuzați c-am întârziat.
P: Nu ți-e rușine să întârzii din nou? În fiecare oră mi-ai întârziat de când a început anul. Mai bine nu mai veneai.
F: A, bine *iese pe jumătate pe coridor*
Clasa începe să râdă.
D: Treci imediat în bancă. Obraznico! *privire ucigătoare*
F: *privire sfidătoare*
Chiar că obraznică! Cum își permite așa ceva? Adică, recunosc, sunt momente când și mie îmi vine să-l iau pe profu' de fizică la pumni, dar, totuși... Școală, ore, profesori. Nea, ea preferă să plece.
Și n-are nicio absență, nicio notă proastă. O urăăăsc. O urăsc, urăsc, urăsc!
Sper că nu v-am plictisit cu pălăvrăgeala mea, dar trebuia să mă descarc.
Chestia asta, care se presupune că e o ființă umană, e olimpică la română. Bon. Clar pân-aici. La ora de română de azi, în timp ce diriga dictează, F. întreabă:
- Doamna, "de-a dreptul" se scrie cu cratimă?
1. Nu ți se pare că a trecut momentul în care puteai să le intri pe sub piele? Facem de 3 ani cu aceiași profesori. Dăă, fucking idiot *rolling eyes*
2. Întrebare stupidă. Nu te-ai gândit niciun moment că întrebarea asta e de-a dreptul prostească? În clasă există copii mai proști ca tine, care știu cum se scrie "de-a". La naiba, până și corijenții știu cum se scrie! No, sigur că nu te-ai gândit. Tu doar voiai să fii informată.
3. Tu ești poancă sau te prefaci?
Jur, o urăsc pe ființa asta. E atât de prefăcută! Și nu numai în conflictul de azi. Întotdeauna se comportă așa. În ultima oră a glumit cu mine. După ce s-a terminat ora, mai mult ca sigur că m-a făcut tembelă. A, cel puțin știu că sentimentul e reciproc. La nicio oră nu-i tace gurița aia slobodă. Numai când are de terminat teme. În rest, găsește ea ceva de făcut. Să vă reproduc un dialog F.-profu' de fizică, după ce ea a întârziat la oră.
F: Domn'profesor, vă rog să mă scuzați c-am întârziat.
P: Nu ți-e rușine să întârzii din nou? În fiecare oră mi-ai întârziat de când a început anul. Mai bine nu mai veneai.
F: A, bine *iese pe jumătate pe coridor*
Clasa începe să râdă.
D: Treci imediat în bancă. Obraznico! *privire ucigătoare*
F: *privire sfidătoare*
Chiar că obraznică! Cum își permite așa ceva? Adică, recunosc, sunt momente când și mie îmi vine să-l iau pe profu' de fizică la pumni, dar, totuși... Școală, ore, profesori. Nea, ea preferă să plece.
Și n-are nicio absență, nicio notă proastă. O urăăăsc. O urăsc, urăsc, urăsc!
Sper că nu v-am plictisit cu pălăvrăgeala mea, dar trebuia să mă descarc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






